Solstitiul de iarna din anul 2018, adica cea mai scurta zi din an si cea mai lunga noapte, va fi in noaptea de vineri spre sambata, incepand cu ora 00.23.
Desi iarna meteorologica se asterne inca de la 1 decembrie, ca in fiecare an, inceputul iernii astronomice este marcat de momentul precis al solstitiului de iarna. Acesta are legatura cu miscarea anuala aparenta a soarelui, ce este de fapt consecinta miscarii reale a Pamantului in jurul Soarelui.
Axa polilor Pamantului isi pastreaza cu aproximatie directia in spatiu, ea fiind inclinata cu 66°33′ fata de planul orbitei terestre. Soarele parcurge astfel, din acest motiv, in decurs de un ancercul sferei ceresti numit “eliptic” a carui inclinare de ecuatorul ceresc este de 23°27′. In momentul solstitiului de iarna, Soarele se afla in emisfera australa a sferei ceresti, la distanta unghiulara maxima de 23°27′ sud fata de ecuator, el efectuand miscarea diurna in lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit si “tropicul Capricornului”. Astfel se explica pentru latitudinile medii ale Pamantului inegalitatea zilelir si a noptilor precum si succesiunea anotimpurilor, confoem astro-urseanu.ro.
Soarele rasare, la data solstitiului de iarna cu 23°27 la sud de punctul cardinal est si apune tot cu acest unghi spre sud fata de vest. La amiaza el urca la numai 21° fata de orizont in comparatie cu latitudinea medie a tarii noastre de 45°. Drept urmare durata zilei va avea valoarea minima din an de doar 8 ore si 50 de minute, iar durata noptii va avea valoarea maxima de 15 ore si 10 minute. Aceste date fiind valabile pentru Bucuresti. In emisfera sudica a Pamantului fenomenul are loc in sens invers, momentul acesta reprezentatnd acolo inceputul verii astronomice.
Inceputul iernii astronmice, respectiv solstitiul de iarna are loc in jurul datei de 21 decembrie. Incepand cu aceasta data pana la data de 21 iunie, inceputul verii astronomice, durata zilelor va creste in continuu, iar cea a noptilor va scadea in mod corespunzator.
